Operatia si zilele din spital

Dimineata de dupa operatie ma trezesc pe patul unui salon aglomerat al sectiei de chirurgie plastica de la Floreasca. Sunt inca sub efectul anestezicului care m-a adormit partial in timpul operatiei si multumita caruia nu am fost constient in momentul despartirii de degete.

Cele noua paturi sunt aglomerate intr-un salon ce ar putea sa fie comparat ca dimensiuni cu o sufragerie mai mare. Partea buna e ca la noua paturi in salon grupul de suport se formeaza singur. “Se baga marfa proaspata” atunci cand pe geam se aud sunetele ambulatei si nu pot decat sa ma intreb cum e sa se locuiesti in blocul de vizavi. Apropo de de locuitul vizavi, unul motivele de interes si de oripilare in saloanele de pe partea asta a spitalului e baba de la patru care umbla despuiata prin casa.

Pacientii se impart in doua categorii, veteranii cu probleme complicate care se vindeca greu, unii din ei de peste doua luni in spital, si cei cu probleme care se rezolva mai repede si care stau maxim cateva zile. Eu sunt din fericire in ultima categorie. Un pat intr-un spital e o resursa importanta, mai ales intr-un spital de urgenta. Apropo de chestia asta, oamenii mi se pare ca lucreaza pe banda rulanta. iar daca vrei sa-ti faci mana repede pe o specializare, un spital de urgenta e locul perfect. Un moment interesant e vizita de fiecare dimineata, atunci cand toate bandajele sunt desfacute si cazul fiecarui pacient e discutat in functie de gravitate de toti doctorii de la chirurgie plastica in frunte cu seful de sectie.

Cu ocazia asta afli si ce s-a intamplat cu fiecare, si poate principala lectie pe care poti sa o inveti dupa o scurta vizita la sectia de chirurgie plastica e sa ai grija cum folosesti flexul. Doar in salonul meu sunt 5 paturi cu flex-uri, un pat cu un arici de mare ce a infectat un picior de diabetic, o electrocutare ce s-a lasat cu flama si cu arsuri si o drujba ce a facut franjuri un picior pe care oamenii se chinuie sa-l faca din nou. In ultima zi apare si o injectie cu metadona transferata de la sectie de toxicologie ce a provocat necrozarea degetelor de la o mana. Arata cam cum aratau degetele mele la cateva zile dupa degeratura, deci poti sa-mi imaginez ce o sa urmeze.

Dar trecand peste cauze, in fiecare pat e un om si mi se pare foarte interesant de vorbit pentru a vedea cum vede fiecare situatia in care a ajuns. Hazul de necaz e la ordinea zilei, la fel ca si ajutorul atunci cand e nevoie de chemat o asistenta sau atunci cand e de scos ceva de mancare din frigider. Din categoria haz de necaz glumim ca daca s-ar pune patru la un loc s-ar strange de unul intreg.

Oricum per total a fost mult mai linisite decat la salonul de la etajul 3 de unde veneau in vizita cativa din veterani, unde a murit o ciroza in una din nopti sau decat la toxicologie unde unul din pacienti s-a aruncat de la etaj si a murit. Noi noaptea aveam de indurat doar sforaiturile unuia dintre pacienti.

Singurul moment de panica a fost atunci cand la micul dejun din a doua zi am primit de la asistente o farfurie pe fundul careia scria hepatatita C. Vreme de de o ora si jumatate nu am avut liniste pana cand a venit doctorul la care eram si care a lamurit situatia. Incurcasera asistentele instructiunile si era vorba de un coleg de salon si panica s-a evaporat si in urmatoarele ore chiar m-am simtit suprinzator de norocos chiar si in situatia nefericita in care ma aflam. Daca nu ar fi fost o incurcatura, lucrurile complicate ar fi devenit mult, mult mai complicate.

Mancarea e considerabil mai buna fata de ultima sedere in spital, cea din Bishkek, unde terciul fara nici un gust era baza mancarii. Poate singura chestie e ca e putin cam repetitiva, bazele fiind mancarea de cartofi si pilaful. Dar pana la urma nu vii la spital pentru mancare ci vii pentru a da de doctori care sa rezolve problemele pe care le ai. Iar din punctul acesta de vedere mi se pare ca doctorii de la Floreasca chiar incearca sa-si faca treaba cat mai bine si chiar salveaza membre si vieti. Poate conditiile nu sunt de 5 stele, multe din medicamente trebuie sa ti le cumperi singur caci nu se gasesc la farmacia spitalului, iar la cati bolnavi sunt nu e greu sa te simti ignorat, dar important e ca oamenii sa-si faca treaba.

In ultimul an am stat mai mult in spital decat in toata viata si chiar daca nu a fost placut mi s-a parut intr-un fel interesant. Intr-un fel am ajuns sa-mi dau seama ca in viata nu e totul roz, ca sunt unele pierderi ce nu pot fi inlocuite ca exista si durere, boala si moarte, si ca multe din micile drame pe care le traim in viata de zi cu zi nu au absolut nici o dimensiune in comparatie cu acestea. Si ca trebuie avut grija cu flexul!


Posted

in

,

Comments

39 responses to “Operatia si zilele din spital”

  1. Cornel Avatar
    Cornel

    Salut,

    Inca mai esti in spital? Sau ai scris asta dupa ce ai iesit?

    1. Diaconescu Radu Avatar

      Nu, am scris asta la 2 zile dupa ce am fost externat, sederea mea a fost destul de blitz…

  2. Cristi Avatar
    Cristi

    …grija…cu flexul 🙂

    1. Diaconescu Radu Avatar

      Clar, nici nu stii cati oameni de acolo regretau inventia lui…

  3. Claudia Avatar

    Se pare ca exista o legatura intre umor si experientele din spital (cele de scurta durata se intelege, la cele lungi ti se ia si darul povestirii…), eu si-acum zambesc cand mi-amintesc de incursiunile pe la Universitar sau de noaptea de la terapie intensiva de la Colentina (am inceput s-o povestesc si n-am mai terminat, se numea O noapte intre babe pe moarte 😀 ).
    Nu am avut niciodata indoieli ca viata nu e roz, insa de cand umblu pe la Marie Curie si nu e vorba de suferinta mea descopar in rozul vietii multe nuante…

    p.s. nu-i asa ca te simti mult mai bine de cand nu mai ai hepatita C? Parca dintr-o data ai scapat de ceva ce nici n-ai avut, dar important e ca ai scapat 😛

    p.s.2 tine-ne pumnii la mpc, eu una promit sa ma gandesc la tine cand o fi mai greu si sa te aud incurajand “haaaide, mai e un pic”

    1. Diaconescu Radu Avatar

      Mi se pare ca unele lucruri trebuie scrise atunci cand se intampla, altfel ajung intr-un sertar prafuit si nu se alege nimic din ele…

      “haide, mai e un pic” merge de cand ajungi in saua funduri 🙂

    2. Mike Avatar

      Acelasi lucru l-am promis si eu in dimineata asta cand am plecat de acasa :).

  4. Andrei Stancu Avatar

    Radu,
    Multa sanatate iti dorim (eu si Olga), nu uita sa-ti traiesti visul si de acum inainte 😉
    Cand ai timp si esti ok poate ceva detalii pe telefon 🙂
    Multa bafta!

    1. Diaconescu Radu Avatar

      Multumesc, iar cu telefonul oricand!

  5. Mardare Avatar
    Mardare

    Bafta maxima si insanatosire grabnica !

    1. Diaconescu Radu Avatar

      Multumesc, deja analizez noua forma a piciorului pentru a vedea cum ar putea fi facute un set de espadrile care sa se muleze cat de cat pe picior.

  6. Alex Avatar
    Alex

    Salut, Radu, mai esti in spital? As vrea sa iti fac o vizita, daca se poate.

    1. Diaconescu Radu Avatar

      Din fericire nu mai sunt, am fost externat acum 2 zile, dar o sa mai revin la schimbat bandaje la fiecare doua zile…

  7. kya Avatar
    kya

    Modul in care ai povestit m-a linistit putin in ceea ce te priveste: esti in continuare cel pe care il stiam, foarte puternic! Sa te refaci fizic cat mai repede si sa redescoperi viata, care are infinite modalitati de a fi traita!

    1. Diaconescu Radu Avatar

      Mda, dar e totusi complicat atunci cand gasisei deja modalitatile in care voiai sa o traiesti…

  8. Horatiu Campian Avatar
    Horatiu Campian

    Acuma ca s-a dat deznodamantul, ca stateam toti cu speranta ca poate-poate iese mai bine, te asteptam cu drag la bicicleta pentru inceput, ca n-ar trebui sa fie mari probleme, cred ca nici la schi dupa ce trec efectele operatiei. Dar sunt convins ca o sa poti relua incet mare parte din toate lucrurile frumoase, cu rabdare….

    1. Diaconescu Radu Avatar

      Clar bicicleta o sa fie prima, desi cred ca o sa fie pe undeva prin sala caci recuperarea se va potrivi cu zilele triste de toamna iarna…

  9. Mihai Matei Avatar
    Mihai Matei

    Radule,

    iti doresc multa incredere si la fel de multa sanatate! Vor veni si zile mai bune, sunt convins! Trebuie sa crezi in tine si in visele tale! Fii tare, Radu!

    1. Diaconescu Radu Avatar

      Multumesc pentru urari, sunt convins ca o sa fie ok pana la urma!

  10. liliana Avatar
    liliana

    Mi se pare mie sau nu e nici o postare care sa faca legatura intre ultimele doua relatari? De la ajungerea la tabara de baza cum ai aterizat la Floreasca?
    Oricum ma bucur ca pana la urma aceasta experienta lunga si grea ai dus-o pana la capat si ai invatat lucruri noi despre viata. Recuperare grabnica!

    1. Diaconescu Radu Avatar

      Inca nu am terminat de pus din spate toate postarile asa ca par un pic decalate. dar de la penultima postare mai sunt inca 2 saptamani pana cand am ajuns pe varf si pana cand am ajuns in spital in Bishkek.

  11. Babicu Avatar
    Babicu

    M-a speriat destul de tare postul de astazi, dar citind comenturile am inteles ca esti relativ bine ( sper ) .

    Iti urez multa bafta in tot ce faci !

  12. Olga Stancu Avatar

    Daca cereai loc intr-un salon de femei, ajungeai acasa mult mai repede, in fuga usoara. Dar asa, buna si baba de la geam (o fi fost majoreta la Cantarea Romaniei). Recuperare usoara!

  13. Mihai Savu Avatar

    S?n?tate ?i alte ur?ri ?i-am mai zis… Dar text ca ?sta nu am mai citit, este superb, ironic ?i amar iar ce poveste?ti este atât de neao? românesc.

  14. Liviana Iv?nescu Avatar
    Liviana Iv?nescu

    Mult? s?n?tate ?i recuperare cât mai rapid?!

  15. Monica ?i ?tefan Avatar
    Monica ?i ?tefan

    Salutare Radu,
    ne vom gândi la tine în timpul mpc-ului 🙂
    Pe curând,
    Monica si ?tefan

    1. Diaconescu Radu Avatar

      Clar, dupa cum zicea si Claudia, atunci cand ziceti ca “mai e un pic”.

  16. Catalin Moraru Avatar
    Catalin Moraru

    Radu,

    Mult? s?n?tate ?i recuperare cât mai rapid?! Pân? la urma ?i acuma tot de aventur? ai parte. ?i sigur vei avea parte de aventuri mult mai pl?cute!

    Vorba cântecului: Sfâr?itul nu-i aici 🙂
    https://www.youtube.com/watch?v=MTK8P9-P2AI

    PS: Si pe o not? mai pozitiv?:
    https://www.youtube.com/watch?v=Gu2pVPWGYMQ&list=UUvnG-BcSYPf6f73hlRhKlPw

  17. Dudian Avatar

    Mult? s?n?tate ?i refacere cât mai rapid?. Sper s? î?i citeasc? blogul ?i utilizatorii de flexuri. S-ar putea s? le fie util. Foarte amuzant? postarea, nu ?tiu unde am ajunge f?r? haz de necaz.

  18. Cosmin Ratiu Avatar
    Cosmin Ratiu

    Imi place umorul de spital si faptul ca ai reprezentat oamenii prin bolile pe care le aveau (“a murit o ciroza”). M-am spart de ras la faza cu flex-u.

    Intr-o stare similara ajunsesem eu dupa cateva saptamani la cardiologie, eram foarte detasat si vesel, chiar daca uneori erau defibrilari in mijlocul noptii la mine in salon. Cred ca e o tehnica care te ajuta sa ramai sanatos la cap in loc sa ajungi disperat.

    Iti urez recuperare maxima!

    1. Diaconescu Radu Avatar

      Totala nu o sa fie din pacate, dar macar procentul sa fie cat mai mare.

      Apropo de umorul de spital cred ca se potriveste foarte bine citatul asta:

      “Don’t take life too seriously, nobody gets out alive..”

      /Radu.

  19. Ani Avatar

    Ai grija de tine! Multa sanatate!

  20. Zaraza Catarig Avatar

    Ma bucur ca ne tii la curent cu ce ti se intampla in timp real. Ma obisnuisem cu decalarile. 😉
    Multa sanatate si refacere cat mai rapida!! 🙂

  21. RaduB Avatar
    RaduB

    Eu locuiesc la ~1 minut de mers pe jos de Floreasca si e OK. Omul e un animal foarte adaptabil 🙂

    Spune-ne de bicicleta si echipament. Ce mai stii de el?

    1. Diaconescu Radu Avatar

      Bicicleta si echipamentul de bicicleta sunt inca in Bishkek si urmeaza sa le recuperez la un moment dat in timp.

  22. Iulian Florea Avatar
    Iulian Florea

    Radu, sunt sigur ca in curand iti vom citi postarile cu ture la fel de faine.

    1. Diaconescu Radu Avatar

      Bine o sa mai dureze ceva timp pana cand o sa fie ture noi si pana cand ma recuperez…

  23. Gabi Avatar
    Gabi

    Sanatate Radu!!! Imi pare asa rau de ce s-a intamplat….Cele mai pasionante si aventuroase povestiri!!

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *