Alhambra si inca o zi in Sierra Nevada

Miercuri

O noua urcare pana la 2700 m. De data asta incepand de jos, din Cennes de la Vega, de la 1000 de metri,fix pe drumul national, rulabil si cu trafic decent. Urcam separat, fiecare in ritmul sau, apoi facem o pauza la sfanta benzinarie si mai dam o urcare scurta stand la povesti. Ultimii 300 de metri diferenta de nivel pe care ii avem de dovedit pana acasa sunt grei, dar nici nu e de mirare dupa doua zile cu cate 3000 m pe zi.

Joi

Coronavirusul a facut posibil improbabilul fapt de a mai gasi bilete pentru Alhambra. Luni seara nu era nimic. Marti seara deja erau cu zecile, in diverse intervale orare (cel mai probabil anulate de agentii pentru grupuri care nu au mai venit). Asa ca le alegem pe cele mai matinale si pe jumatate neincrezatori, pornim totusi spre Alhambra. Spun neincrezatori pentru ca avem deja in spate experienta Alcazarului din Sevilia si cumva ne indoim ca Alhambra cea laudata in toate ghidurile de turism va putea sa ne suprinda. Dar ne-am inselat caci Palatul Nazari este cu adevarat frumos. Pentru cineva care ia contact pentru prima data cu arhitectura maura este fara indoiala o experienta memorabila, dar oricine, indiferent cat de versat sau de novice este in ceea ce priveste vizitele culturale, indiferent cat de mult a citit sau cate monumente si palate a vazut, ce spirit sensibil sau rational are, nu poate sa nu fie miscat de coloanele gratioase de marmura, de lucratura in filigran a decoratiunilor din gips, de simetria curtilor interioare, de spiritul atins de frumos al sultanilor care au ordonat acest complex si de talentul arhitectilor, sculptorilor si mesterilor care i-au dat viata. Ahlambra este in fond un apogeu al culturii maure in Spania, mai ales daca e sa ne gandim ca Andalusia a adunat de-a lungul secolelor o seama de oameni de stiinta, artisti si invatati,si e cumva de asteptat ca intreaga cultura si civilizatie araba din Europa sa se reflecte in locul care a rezistat cel mai mult in fata recuceririi spaniole.

Vineri. 

Neajunsul Sierrei Nevada este ca nu are chiar asa de multe combinatii de drumuri, ca sa legi in fiecare zi ceva nou cu 100 de km si 2000 m diferenta de nivel. In 3-4 zile epuizezi cam toate drumurile asfaltate si ori treci la MTB, ori la drumetie, ori schimbi zona. Cea mai “de rulaj” tura din zona este cea spre Tocon de Quentar, un fel de mecca pentru ciclistii din zona, caci drumul nu are trafic si e destul de placut pentru picioarele obosite dupa urcarile lungi ori abrupte din Sierra Nevada. Cu tura asta de plaisir ne incheiem si noi sederea in partea nordica a Sierrei Nevada si ne indreptam privirile din nou spre sud- Alpujara baja- acolo unde avem de explorat locuri noi si niste urcari promitatoare

Un mic dejun slow, cu ciripit de pasarele, cu lonely planetul despre Spania, o tara in care sunt convins ca vom reveni in fiecare primavara de acum incolo.
Spain!
La inceputul unei urcari de 2000 de metri e bine sa ne aducem amitne ca suntem doar praf de stele.
Doua ora mai tarziu, dupa o urcare de la 700 la 2700 de metri. Un pic de goneta si nici o pauza de poze.
Cerul albastru al Andalusiei.
Bicileta si altarul muntelui.
Pauza de masa de la benzinarie cu deja obisnuitele paine, cascaval, salam si cola. Sau pauza de masa a ciclistului boschetar.
Inca odata pana la 2500 de metri.
Din nou Sierra Nevada, Sol y Nieve.
O jumatate de ora mai tarziu si 2000 de metri mai jos.
Bicicleta bulgareasca si bicicleta spaniola.
Dupa 2 zile cu 3000 de metri de urcare urmeaza o zi de pauza in Alhambra.
1000 si una de nopti.
Ascultand despre o alta lume.
Nu exista nici un alt dumnezeu in afara de Allah, iar Mohamed este profetul sau. Repetat de nspe mii de ori pe orice suprafata existenta.
Femeile, indiferente la dramele si stradaniile barbatilor din timpuri imemoriale.
Ucizi leul? Nu suntem deloc impresionate….
Bolte, arcuri, alte bolte si alte arcuri.
Coloane, Coloane si alte coloane in unul din cele mai frumoase exemplare ale artei islamice din Peninsula.
Atmosfera cu cateva zile inainte de a se institui starea de urgenta. Privind in spate s-ar putea sa nu fi fost cea mai buna idee.
Primavara! Si asa am ratat-o pe cea din Romania.
Antrenament pentru distantare sociala?
Pentru noutati din calatorii si pentru idei de aventuri mail-ul ramane cea mai sigura varianta.

Postari similare

Pe cursiera in zona Rucar-Bran

Pedala dupa pedala si serpentina dupa serpentina castigam rapid inaltime pe serpentinele de pe DN73. Un vant prielnic ne impinge ca o mana prietenoasa de la spate si dupa fiecare serpentina avem in fata fie varfurile inzapezite ale Bucegiului fie creasta alba a Craiului. E una din zilele in care picioarele se simt bine, bicicleta […]

Maroc, prima parte, din Marrakech pana in Tizi-n-Test

Ziua 1 – Revederea Abia atunci cand avionul celor de la Lufthansa isi ridica botul de pe pista din München si acceleratia te lipeste putin pe scaun, abia atunci ma incearca cu adevarat primele sentimente de concediu. Nu decolarea avionului a facut declicul, ci imaginea Alpilor acoperiti de zapada, despartiti de plafonul de nori lenticulari […]

Sierra Nevada, intre zapada si copaci infloriti

Dupa ce am batut in lung si lat strazile Seviliei si am pendulat intre formele simple din Real Alcazar si opulenta din catedrala, ne-am teleportat in Granada. Am hotarat sa lasam Alhambra pentru o revenire ulterioara in zona si sa ne facem plinul de cursiera pe urcarile din Sierra Nevada. Fata de alte locuri din […]

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *