Basarbovo

Basarbovo, la alergat si la bicicleta

Dupa alergarea de la munte de sambata, am revenit in Bucuresti cu planuri de catarare a doua zi la Basarbovo. De data asta gasca mare, 13 oameni, unii la catarat, altii la plimbareala, alti cu bicicletele. Nu am mai fost la Basarbovo de 2 ani, si daca atunci era aglomerat numarul de oameni care erau acolo Duminica nu pot sa zic ca m-a incantat foarte mult. Bine pe de alta parte nici nu pot sa zic ca as avea de ce sa comentez pana la urma, doar noi era 13 si puteam sa populam din plin zona.

Primavara aceasta n-am prea avut nici o taina cu cataratul din pacate, mai ales dupa genunchiul si glezna busita din februarie. Am avut o tentativa timida de ajunge la panou acum cateva saptamani, soldata cu proteste vehemente din partea gleznei, asa ca pentru weekend-ul aceasta nu avea prea mari sperante ca voi rupe stanca in doua. Voiam mai mult sa duc mai multi prieteni la o prima catarare pe stanca. Singura problema a fost ca s-au strans parca un pic cam multi, mai ales tinand cont cat de aglomerat era deja locul in care am fost. Problema cea mare in momentul respectiv e ca si daca ai lucruri de explicat si informatii de pasat mai departe, e foarte greu sa te faci auzit, mai ales daca nu ai vre-un talent pedagogic sau oratoric prea dezvoltat.

Intr-un fel din punctul asta de vedere raman la ideea ca numarul ideal de persoane intr-o tura se invarte pe undeva pe la 4-6 persoane. Cam pe aici e undeva e cel mai eficient schimbul de informatie, si contributia fiecaruia la grup chiar conteaza, dar pe masura ce numarul de persoane creste lucrurile se dilueaza. La catarat/alpinism lucrurile devin si mai restrictive, si echipele sunt de 2-3 persoane.

Revenind la ziua de duminica, partea buna a fost totusi ca am ajuns destul de devreme, pe la 8:30, si am apucat sa pun cateva manse in zona in care sunt concentrate cele mai multe trasee usoare. Le-am pus cam unul dupa altul, si in mod suprinzator genunchiul nu a protestat prea mult, sau cel putin nu la fel de mult precum ma asteptam. In schimb reintalnirea cu espadrile intrate la apa a fost cel putin dureroasa, astfel incat dupa 4-5 trasee si nu prea aveam nici o tragere de inima de la incalta din nou. Stiu ca se lasa, si dupa o luna de folosire mai intensa devin chiar comode, dar nu stiu daca voi avea timp in perioada urmatoarea pentru a le largi din nou.

Din nou pe stanca.

Fericit ca am scapat de espadrile

Dupa ce am pus cele 3 manse, oamenii au incercat combinatii de trasee care mai de care mai diferite, unii la primul contact cu stanca, unii mai experimentati. Una peste alta traseele de acolo sunt chiar faine, mai ales pentru incepatori. E ok ca e o concentratie destul de mare de trasee usoare/abordabile, astfel incat ai ce face o zi in zona. Pana pe la 12 se perindase cam toata lumea pe cele 3 trasee, si alungati de soarele care incepuse sa bata putin cam tare ne retragem la un picnic la umbra.

Dupa-masa, neavand nici un chef de a incalta din nou espadrilele, il las pe Florin tartore si ii imprumut bicicleta pentru a face o plimbare cu bicicleta prin Canion. Plimbarea s-a dovedit a foarte foarte faine, poate si pentru ca nu prea am intalnit pe nimeni pe traseu (in afara de cativa bulgari cu care a fost putin cam greu sa ne intelegem dar care ne-au ajutat cat de cat). Am mers prin canion pana in Krasna, ne-am urcat pe un deal pe acolo pentru a studia putin fizionomia locului si ne-am intors inapoi la Basarbovo tot prin canion. O scurta plimbarea care chiar mi-a placut, mai ales pentru ca am explorat si ceva zone noi.

Continuand explorarea.

La intoarcere.

O plimbare similara, doar ca in pas alergator au facut si Mike si Claudia, exersandusi un pic si simtul de orientare si stricand printre altele un pic si lucerna bulgarilor. Jurnalele lor suntaici si aici.

Pentru noutati din calatorii si pentru idei de aventuri mail-ul ramane cea mai sigura varianta.

Postari similare

DSC_2355
Pentru prima data la Sf. Ana, si Brasov-Bucuresti pe bicicleta.

Primavara in Transilvania e putin intarziata iar in timp ce urc pe serpentinele largi ce pleaca de la Bixad spre Sf. Ana

DSC_1366
Drumul alb si scurtatura spre Nesebar

Ultimii 100 de kilometri pana in Nesebar cu inca o incercare de a gasi o scurtatura peste munte.

DSC_9690
Canionul Todra si inca odata spre Atlas.

A patra si ultima trecere a Atlasului, inceputul unui drum de 200 de kilometri prin munti si canionul Todra.

One thought on “Basarbovo, la alergat si la bicicleta

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>