DSC_5246

Granatspitze si o zi in jurul lacului alb, la schi de tura, in Austria

Atunci cand ajungem pe schiuri de tura la Weisssee, dupa un urcus de aproape 1000 de metri decretam de comun acord ca statiunile mici din Austria au farmecul lor. Bine, atunci cand spun statiuni mici ele tot sunt cat o Poiana Brasov, dar lipseste senzatia de industrie, cu telescaune peste telescaune si cu hoarde de schiori gata sa atace partiile pe care o intalnesti in alte parti. Iar caldarea in care te lasa telescaunul aduce un pic a Balea, cu singura mentiune ca mai adaugi 500 de metri varfurilor si crestelor din jur.

Iar unul dintre varfuri, Granatspitze, cu putin peste 3100 de metri e tinta noastra pentru ziua de astazi. Urme facute avem si in sinea noastra ne bucuram ca nu e chiar terra incognita, caci nu e de joaca cu crevasele si mai ales cu pantele unde poate fi si ceva risc de avalansa. Mereu sunt de parerea ca primele ture facute intr-un munte nou e bine sa fie facute cat mai aproape de drumul batut, cel putin pana cand iti faci o idee asupra felului in care stau lucrurile.

Au trecut ceva ani de la ultimul concediu de schi din Austria, ani in care schiul de partie a trecut pe un loc complet secundar si in care am dedicat putinele zile cu zapada ok schiului de tura. Dar atunci cand vezi ca in Alpi ninge de rupe, ca se anunta o iarna serioasa si la noi si atunci cand nu ai alte idei mai crete pentru a fugi la caldura, brusc varianta unui concediu prelungit la schi in Austria nu mai suna chiar atat de rau. In plus, cum anul acesta zilele libere de Craciun si de Anul Nou au cazut cum nu se poate mai bine, gandul de a pleca intr-un excursie de 9 zile folosind doar 3 zile de concediu e chiar tentant, asa ca Ajunul Craciunul ne gaseste in masina, pregatiti sa infruntam cei 1500 de kilometri de condus pana in Austria.

Soarele de Decembrie straluceste deasupra noastra, zapada scartaie rece sub focile schiurilor, iar noi ne croim drum sub pereti de stanca si urcam cu spor spre Granatspitze. Pe langa noi trec cateva rachete autohtone, cu schiuri usoare si cu echipament de fuga, si cu ocazia asta imi amintesc din nou cat mare e diferenta intre un echipament de race si unul normal. Translatat in biciclete ar fi diferenta intre o cursiera de 7 kg si una de 14 kg, nu ca s-ar face cursiere de 14 kilograme.

Ne regrupam pe platoul de sub varf, in departare peste granita cu Italia se vad cele trei Cime din Lavaredo si inainte de a porni la vale, cu o coborare de 1500 de metri in fata, un nou gand ni se infiripa in minte: Cum ar fi sa mergi la schi de tura pe langa cele trei Cime? Dar pana acolo mai avem zile bune in fata si deocamdata e timpul sa stergem putin praful si de pe tehnica de schi de partie.

Serpentine abrupte pe ski-route-ul care ar trebui sa ne urce pana la Weisssee.

Serpentine abrupte pe ski-route-ul care ar trebui sa ne urce pana la Weisssee.

Urcand cu spor pe schiuri de tura, printre varfuri de 3000 de metri.

Urcand cu spor pe schiuri de tura, printre varfuri de 3000 de metri.

Liniste si pace.

Liniste si pace.

In primul plan Lacul Alb, alb la propriu in mijloc de decembrie.

In primul plan Lacul Alb, alb la propriu in mijloc de decembrie.

Soare de decembrie, si in departare singurul telescaun ai statiunii de schi.

Soare de decembrie, si in departare singurul telescaun al statiunii de schi.

Tot la deal.

Tot la deal.

Schiuri proaspat scoase din tipla, si grija cuvenita.

Schiuri proaspat scoase din tipla, si grija cuvenita.

Castigand rapid altitudine.

Castigand rapid altitudine.

Planuri si schiori.

Planuri si schiori.

Unii urca, altii coboara deja.

Unii urca, altii coboara deja.

Desfocirea si pregatirea de coborarea de 1500 de metri diferenta de nivel.

Desfocirea si pregatirea de coborarea de 1500 de metri diferenta de nivel.

Pentru noutati din calatorii si pentru idei de aventuri mail-ul ramane cea mai sigura varianta.

Postari similare

Cabana sambata
Cupa memoriala Dorel Jercan si Cosmin Conut.

Mai jos de la mike citire povestirea iesirii de weekend-ul trecut: Cum am impacat si capra si varza (Crai si Fagaras la weekend) Greu e cand alergi dupa 2 iepuri…si proverbul zice ca nu prinzi nici unul…asa imi era si mie teama ca frumusete de plan (Crai+Fagaras) se va duce de rapa.Totusi vantul din Zarnesti […]

La alergat in Wilder Kaiser
Wilder Kaiser – ziua 1, explorand muntii salbatici ai craiului (in varianta germana).

Urmeaza o serie de jurnale mai mult sau mai putin scurte ce vor detalia in parte concediu nostru din vara aceasta. Nu am de gand sa fac aceasi greseala ca dupa primul concediu din Mont Blanc si din Dolomiti, cand desi mi-am propus sa fac acelasi lucru am reusit sa-l aman suficient de mult pentru […]

Apus la Strisjochhaus
Wilder Kaiser – ziua 4, soclul din biserica mortilor

Jurnalul ceva mai detaliat al Mihaelei, aici. Dimineata dormim pana tarziu, pentru ca vremea se anunta buna pentru urmatoarea saptamana si pentru ca pentru ziua de azi nu avem in plan nici un traseu epic. Astfel incat lancezim pana pe la 8 pe priciuri, dupa care iesim in cele din urma pe terasa din fata […]

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>