Cu bicicleta prin Harz

Granit si bicicleta

Nu stiu cum se face, dar in vara asta tot am reusit sa iesim la catarat, probabil mai mult decat in ultimele doua veri cumulat. Avem ceva amintiri ce s-au pastrat in schimb destul de bine, din 2008 cand am descoperit extrem de multe trasee frumoase de alpinism din Romania in pregatirea unui concediu in Dolomiti.

Tot in Dolomiti speram sa ajugem si anul acesta, cel mai probabil cu un detour prin Wilder Kaiser si prin Dachstein, si daca tot avem astfel de planuri pentru concediu am zis sa nu ajungem complet nepregatiti. Si desi toti muntii de mai sus au numai calcar, cele mai apropiate zone de pe langa Berlin au stanci complet diferite, respectiv gresia turnurilor din Saechsische Schweiz, si granitul din Harz. Ca stil de catarare sunt complet diferite intre ele, si complet diferite de calcar, astfel incat in fiecare weekend de pana acum primul traseu a fost intotdeauna de acomodare, cautand stangaci prizele care nu prea se formeaza asa cum te-ai astepta. Dar pana la urma de catarat te cateri tot cu mainile si cu picioarele, astfel incat de stricat nu are cum sa strice.

Iar granitul din Harz, spalat de vreme si de ploi, e destul de lipsit de prize dupa standardele noastre. Adica si pe trasee relativ usoare miscarile sunt impuse si nu prea ai variante in afara lor. In acelasi timp e un exercitiu destul de bun pentru ca te joci cu nuci si friend-uri, si cu ridicarile la echilibru pe prize minuscule.

Weekend-ul nu are o poveste prea lunga, nu a fost nici prea aventuros nici prea salbatic, doar un weekend domestic pe langa casa, in care am imbinat o zi de catarat cu o plimbare de 60 de kilometri si ceva diferenta de nivel prin Harz, pe poteci numai bune de pedalat. Chiar glumeam cu Mike ca noi ajungem prin coclauri doar atunci cand avem si coburile dupa noi si suntem plecati la cicloturism, pentru ca atunci cand suntem cu bagaje light nu are nici un farmec.

Pe pereti uneori lipsiti de prize.

Sau cu prize generoase.

Si cu dormit in natura.

Prin padurile din Harz.

Pe sub brazi falnici.

Si pe sub brazi ce au fost odata falnici.

Si prin locuri ce amintesc de Canada.

Pentru noutati din calatorii si pentru idei de aventuri mail-ul ramane cea mai sigura varianta.

Postari similare

Arjana si catunele din Muntii Cernei

In sfarsit avem parte de o noapte fara ploaie si cand soarele se ridica de peste culmile Mehedintilor, Radu e deja in picioare cu gand de trekking spre Arjana. Ne asternem la drum la o neverosimila ora 7.30 si intreg muntele e al nostru. Cu ocazia asta ne dam seama ca de fapt noi nu […]

Riesengebirge in prag de iarna
Muntii Uriasilor

Un pic mai multe poze aici. A venit iarna, brusc si neasteptat. Nu neparat in Berlin, cat mai mult in niste munti care se afla la 300km de Berlin, undeva la granita dintre Polonia si Cehia. Mi se pare putin ironic numele de muntii uriasilor, tinand cont ca inaltimea medie a crestei e pe undeva […]

Ultima zi de MTB pe 2014

Ultima tura de MTB a anului, un “sezon” de 3 iesiri incheiat in mod glorios in Postavaru.

2 thoughts on “Granit si bicicleta

  1. Suna bine denumirea asta de weekend domestic, dar e valabil in cazul vostru, altfel ce s-ar mai putea spune despre cei care stau acasa sau se invartesc in jurul casei la propriu??! Ca au un wk super-duper-ultra-domestic 😀

    Era cat pe ce sa avem si noi un wk domestic, dar s-a ajuns la unul ultra-domestic :((
    M-a surprins descrierea ultimei fotografii, m-a facut sa chicotesc asa din senin – se vede ca am transmis din imagini spiritul Canadei 😀

  2. E ceva in ultima fotografie ce nu se potrivest cu Canada: drumul. Pai ai vazut tu, in pozele Claudiei, asa drum neingrijit si plin de radacini?
    PS: cam asa aratau si unele drumuri pentru bicicleta in zona, deci un punct in plus pentru senzatia de natural pentru nemti.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *