Piatra Mica

Intalnirea carpati.org – Curmatura

Si a fost intalnirea de iarna carpati.org, a doua de acest gen la care particip dupa s-a intamplat sa ajung la cea de la capra acum doi ani jumatate. Lume multa, multa lume necunoscuta mie, oameni pe care nu i-am mai vazut de o groaza de vreme si o prezenta destul de sanatoasa din partea pinguinilor.

Despre tura nu sunt multe de povestit, a fost o tura clasica de lene (apropo, desi prognoza parea apocaliptica pentru weekend-ul asta, au cazut decat foarte putin stropi de ploaie sambata seara). Am plecat tarziu din Bucuresti si sambata am urcat decat pana la Curmatura, oricum vremea era destul de haotica pe sus si nu era rost de privelisti faine. Pe drum zapada aproape de loc si foarte cald, era mai degraba o atmosfera de primavara timpurie decat de iarna. E uimitor si trist in acelasi timp, vremurile se schimba iar iernile nu se mai compara cu ce era acum 10 ani, dar asta e si una peste alta trebuie sa ne acomodam si sa ne descurcam cu ce avem.

Pinguini pozand fericiti in poiana Zanoaga.

Seara am stat la povesti cu oameni pe care nu i-am mai intalnit de multa vreme, am aflat planuri si proiecte ale oamenilor, am ascultat cantece de munte, lucruri mai mult sa mai putin obisnuite intr-un asemenea context. E foarte misto sa afli chestii la care viseaza lumea si pentru care se lupta, mai ales in momente in care nu prea stii exact la ce sa te apuci sa visezi tu insuti.

Duminica dimineata ne-am trezit relativ tarziu si ne urnim si ma greu, in efectiv restrans (eu, oana, em si catalin), catre Piatra Mica, pe care eu cel putin nu mai urcasem pana acum. La cabana incercam sa dam fara succcess si de Mara si o luam sontac sontac catre Saua Crapaturi, loc in care suntem prinsi din urma de Cristina si de Gemeni care planuiau o tura pana pe Turnu. Pe catalin in pierdem la o stanca de sub saua crapaturii, unde voia sa monteze o mansa. Vremea a fost superba, cu o patura de nori joasa ce acoperea podisul Transilvaniei iar traseul mi s-a parut genial mai ales pentru ca nu am intalnit pe nimeni tot circuitul. De pe Piatra Mica coboram catre Poiana Zanoaga, pe o poteca inghetata si acoperita de gheata pe alocuri, prilej pentru a exersa mersul din copac in copac (noroc ca sunt suficienti in zona). Oricum mi s-a parut o tura foarte frumoasa pentru o dimineata ce nu promitea prea mare lucru.

Catalin analizand stanca.

Priveliste din Saua Crapaturii, cu Magura Codlei iesind singuratica din ceata.

Bijuterii de iarna.

Si la scara mai mare.

Spre Crucea Eroilor, si spre Postavaru, Piatra Mare, Ciucas si Bucegi.

Chipuri abatute pe varf.


Sau mai putin abatute.

Ce vale o fi asta?

O ultima privire spre Bucegi.

Pentru noutati din calatorii si pentru idei de aventuri mail-ul ramane cea mai sigura varianta.

Postari similare

Zaganu
Culmea Zaganu-Gropsoarele

Dupa ce vineri seara si sambata dimineata am fost cu Laviniu, Irina si Claudiu la Basarbovo pentru cateva ore de escalada (a meritat, am catarat ceva trasee dar a trebuit sa ne retragem de indata ce a venit soarele si caldura), iar noaptea de sambata am petrecut la nunta le Emil ( Casa de Piatra! […]

Muchia Dragusului si Muchia Sambetei, jocul norilor de Fagaras

Fagarasul m-a asteptat rabdator cam de cand ne-am mutat in Brasov. I-am promis atunci ca voi ajunge des, ca ii vom explora muchiile nordice si traseele mai putin batute, dar mi-am vandut sufletul bicicletei. Si totusi el n-a zis nimic. L-am inconjurat in lung si in lat cu cursiera primavara, apoi i-am explorat cateva din […]

Bucegi
Valea Alba, in prag de Craciun.

Mai multe poze aici.Echipa: eu cu mine si cu io. Sambata seara, dupa o zi petrecuta in Bucuresti, si in care am rezolvat destul de multe lucruri, incercam sa-mi aduc aminte exact ce facusem in dimineata respectiva. Si aveam intr-un fel reale probleme, desi nu se intamplase doar cu 10 ore in urma. Asta desi […]

One thought on “Intalnirea carpati.org – Curmatura

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *