Negoiu

Lespezi

Tot unul din weekend-urile trecute povestit de tot mike. Pe scurt a doua oara cand am ajuns pe Lespezi a fost cu noroc, avand o super vreme si o super vizibilitate.Mai multe poze aici.


Traseu: Piscul Negru-Refugiul Caltun (TA)-Potita Caltunului (BR)-Saua Doamnei (BG)-Caldarea Berbecilor -Vf Lespezi(BA)-Sauta Lespezilor (PR)-Saua Podeanu (BA)-Piscul Negru (CR)

Traseul-Schita din MN 32-Fagras, autori: Balaceanu si Cristea



























Echipa: Mike si Radu

Una dintre putinele fotografii in 2-dimineata la Caltun







Weekendul aceasta era destinat unor aspecte organizatorice de maxima importanta pentru relatia noi-munte-iarna. Adica trebuia sa ne recuperam tot echipamentul de iarna si sa ii gasim un loc in spatiul nostru de 9 mp. Printre asta am incercat sa includem si un weekend la munte. Cum la munte nu e nici vara nici iarna, am pus in cui adidasii de alergare, schiurile sunt pregatite dar inca nu e vremea lor, asa ca ne-am intors la bocanci si rucsac.

Si cum plecam noi de la Piscul Negru, ne straduiam sa ne amintim care a fost ultima tura de treking facuta…eu am ajuns la tura cu Claudia, de la inceputul lui 2011, iar Radu zice ca tura din Crai, cu Oamenii Muntilor, dar asta a cam fost la limita intre treking si alpinism.
Deci e clar demult nu am mai mers cu rucsac in spate, iar bocancii astia ni se par infernal de grei (desi fata de claparii de tura sunt aproape adidasi). De multe ori ne impedicam in radacini cand vrem sa facem un pas mai mare si nu nimerim, si brusc trekingul asta nu mai pare asa usor…Adica vorba lui Radu, cand mergi la alergat, vezi stalpul indicator 200 m mai sus, bagi capul in pamant si dai la bete cu spor…in cativa pasi esti in dreptul lui…Acum, hmm…vezi stalpul indicator, dai la bete, obosesti, faci pauza, ridici privirea, stalpul indicator e tot acolo, repeti procedura de cateva ori si ajungi in final terminat in dreptul lui…
Pana una alta sa revenim la drum, astmofera e mohorata si nemisacata, dar Radu suspecteaza ca plafonul de nori e jos, iar cand vom trece de el, in creasta va fi frumos…




Urcam cu promisiunea aceasta, initial printr-o padure desprinsa din decorul unei piese de teatru cu “copacii albi/copacii negri”.





Apoi intram din ce in ce mai mult in sanul iernii, care pe masura ce urcam vine cu chiciura, zapada, forme ciudate si interesante, marturii, nu a le trecerii ei pe aici, ci ale opririi ei in acest loc pentru lunile ce va urma.







Miracolele zapezii si gerului

Traseul de la Piscul Negru e nou pentru noi, dar nu ne uimeste cu nimic…e doar o cale de acces si nu rezonam cu valea pe care urcam nicicum…Nu ne putem lua mintea de la traseul frumos facut intr-o vara in traversare de la Tunel la Caltun, sau de perspectivele care ti le ofera traseul de creasta, mai ales ca, asa cum a anticipat Radu, pe masura ce noi urcam, plafonul de nori cobora si privirea cuprindea din ce in ce mai multe zari. Momentan, inainte nu se arata nimic interesant, aceeasi vale in trepte, care nu pare sa aiba vre-un capat, in spate ni se dezvaluie insa culmea Raiosu-Musteica, enorm de lunga, unde am fi vrut sa ajungem si azi, dar pe care din lipsa de timp (cand e iarna si pleci la 14.30 de la masina, ziua e brusc foarte scurta) am lasat-o pe alta data.

Planul nostru initial

Trecem printr-o zona unde poteca este ascunsa bine sub jnepeni si pe unde ne luptam din greu sa trecem…Se pare ca aici nu a mai intretinut nimeni poteca,si acum daca a trecut vara, ma indoiesc ca vor veni cei de la Salvamont sa faca putin loc in marea aceasta de jnepeni pe timp de iarna.
Ultimele sute de metri inseamna o mica lupta cu intunericul si ajungem la refugiu, la limita ca sa nu aprindem frontalele.

Urcand spre refugiu



Aici, impartim refugiul cu alti 4 Clujeni, foarte de treaba, care venisera pe creasta de la Balea. E loc suficient pentru 6 persoane si dupa ce ne instalam saltelutele si sacii de dormit (care isi traiesc acum ultimele ture in compania noastra, caci intentionam sa ii scoatem la pensie si sa ii inlocuim cu altii mai caldurosi), gatim in graba…Refugiul se arata in stare buna, mai ales priciurile de sus, reparate de AMC, si noua masa si banca cu care oamenii au dotat refugiul. Toate se tine bine, drept dovada ca la mijloc a fost o munca trainica.

Sunt convinsa ca a venit iarna pentru ca nici urma de lac, totul e o imensa gheata si implicit nici urma de apa. Si daca am inceput sa topim zapada e clar ca nu se mai intoarce nici macar toamna, d-apoi vara…Singurul avantaj al iernii este ca dormi mult…cam 12 h pe noapte, ceea ce nu imi displace deloc.
Daca ziua de sambata nu a fost deloc spectaculoasa, traseul cam plictisitor, asa fara viziune, ziua de duminica trebuia sa fie excelenta ca sa salveze weekendul. Iar ziua de duminica incepe superb cu un soare fain ce descopera fiecare detaliu al caldarii in care se gaseste refugiul, precum si traseul de creasta, partial innierbat, partial nins.

Dimineata la Caltun



Refgiul in lumina diminetii


Destinatia era una noua pentru mine…Varful Lespezi.

Schita din MN 32-Fagras, autori: Balaceanu si Cristea


Desi merg de mult timp pe munte, Fagarasul e relativ putin umblat si inca sunt foarte multe trasee pe care nu le cunosc…De exemplu am urcat 1 singura data pe Negoiu (atunci cand am parcurs creasta alaturi de Radu si de alti pinguini si carpatisti, intr-o tura organizata de nycbv), nu am fost niciodata pe traseul prin Strunga Doamnei si exemplele pot continua. Poate pentru ca merg de multa vreme pe munte, am dat demult la o parte mirajul varfului X sau Y si desi foarte aproape de refugiu nu am urcat nici vara, nici iarna pe varfurile Lespezi/Caltun.

Variante de a urca pe Lespezi sunt numeroase dar la vremea asta orice traseu nemarcat ar implica si o coarda si niste asigurari…pe care nu le avem la noi. Asa ca nu vrem sa riscam nimic, mai ales ca zapada nu e deloc excelenta..De fapt e chiar proasta, o zapada fanioasa, fara consistenta, geruita, si intr-un strat numai bun sa acopere pietrele, dar sa nu ofere siguranta pasilor nostri.

Lacul inghetat




























Asa ca urcam cuminti pana in Portita Caltunului si urmam marcajul de creastra ce merge in traverseu.

Din Portita Caltunului spre Strunga Doamnei


Apoi urcam in Strunga Doamnei, care pare tare aproape de noi si ne trezim brusc intr-o alta lume. Aici e toamna, si un soare placut care te invita la pauza. In plus e un loc nou, in Caldarea Berbecilor nu am mai ajuns pana acum si toata partea asta imi este necunoscuta. Dar acum o vom explora!

Asa ca gasim o varianta de coborare in Caldare si apoi incercam sa urmam un marcaj BA, partial ascuns printre pietre si zapada. Uneori nimerim poteca, alteori mergem dupa inspiratie, cert e ca iarna nu-i ca vara si trebuie sa ne descurcam si noi cum putem.

Deasupa Caldarii Berbecilor

Schimbam curand marcajul BA cu un PR care nu apare pe nicio harta si desi nu as fi crezut iata ca urc pe Lespezi pe un traseu marcat.

Ultimii pasi inainte de vf Lespezi-deasupra norilor



Ziua nu are nimic special in ea, e pur si simplu o zi de inceput de iarna, dar o zi frumoasa, petrecuta in 2, in mediul cel mai apropiat de inimile noaste. Vf Caltun e la o aruncatura de bat de treking, Negoiu se inalta impunator, amintind parca putin de varfurile stancoase din Alpi, in departare se vede Vistea Mare Moldoveanu, culmea Raiosu –Musteica se intinde aproape cat vezi cu ochii.

Negoiu-monumental




Pe Lespezi








Calare pe situatie

Coborarea, ne poarta pe un traseu marcat cu BA pana in Arefu la poalele Fagarasului…deja o idee incolteste in minte pentru o tura de trail-running la vara…traversarea Fagarasului N-S…intrii pe o culme lunga din Nord si iesi pe una si mai lunga din sud…Indicatorul spune 14 h pana la Arefu…deci ce balaureala crunta ar trebui sa iasa pe aici….

Indicatorul cu AREFU-generator de noi idei

Pietrele, bolovanii raman incet incet in urma si iarba castiga teren.Parca ne plimbam pe culmea Vacarea, in Iezer, nu altceva. Ajungem in Saua……, prindem drumul forestier, bine marcat cu CR, apoi drumul forestier se termina, prindem o poteca marcata tot cu CR, mai pierdem marcajul dar il gasim repede cu spiritul de orientare al lui Radu (nu stiu ce ma faceam fara Radu, probabil ca imi luam GPS J ) si intram in padure coborand rapid inapoi la Piscul Negru.
Traseele au fost noi, nu au fost minunate, au fost niste trasee de acces…Minunata a fost dimineata la Caltun, minunat a fost drumul pana pe Lespezi, desfasurat intr-un peisaj majestuos, ce ne aminteste putin sau mai mult de Mont Blanc…M-am schimbat, m-am maturizat, am crescut, privesc muntele cu alti ochi si dintr-o data muchiile din jur imi inspira curiozitate, mi se arata cu o fata estetica pe care nu o remarcam pana acum si imi starnesc planuri, nu de cucerire, ci de descoperire interioara. Imi place sa ma pun uneori sub semnul intrebarii si sa vad cum mai sunt, sa ma uit in oglinda anilor, alaturi de Mihaela de acum 3 sau 5 ani si sa vad ce s-a schimbat in mine si in modul meu de a fi.

Pentru noutati din calatorii si pentru idei de aventuri mail-ul ramane cea mai sigura varianta.

Postari similare

Zarnestiul vazut de pe Piatra Mica
Piatra Mica, si ultima tura din an.

Un pic mai multe poze aici. Si un jurnal destul de poetic al lui Mike in continuare: Jurnalul Claudiei Citeam astazi intr-o pauza prelungita un jurnal uitat prin cotloanele amintirilor, scris in 2006 dupa o tura in Retezat. Citeam si ma minunam caci pe vremea aceea scriam frumos, cu figuri de stil ce au ajuns […]

Sasso Piatto
Trail running si via feratta in Sasso Piatto, Dolomiti ziua 12

O de cristal in Dolomiti si o drumetie combinata cu via feratta in masivul Sasso Piatto.

Refugiul Diana
Refugiul Diana

“Si-am plecat sa recladim Diana,Un refugiu vechi si parasit….” Asa suna un binecunoscut imn al muntomanilor, imn al carei actiune se desfasura pe undeva prin anii 60-70, in perioada in care fosta casa de vanatoare de la Diana a fost transformata in unul din cele mai frumoase refugii de la noi din tara, cel putin […]

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>