Pedaland ca magarul prin ploaie.

In ziua in care voiam sa plec, cu bagajele facute si nerabdator sa ma urc in sa, se anunta ploaie. Nu doar o ploaie pe la mijlocul zilei cum au mai fost cateva zile pana acum, ci un front serios de care nu prea ai cum sa scapi. Uitandu-ma pe prognoza mi se pare ca daca ma trezesc de dimineata scap ceva mai neudat, asa ca incerc varianta asta, doar ca la 6 dimineata cand deschid usa ploua torential, asa ca ma bag la loc in pat si verificand prognoza pare sa fie mai bine dupa-amiaza.

Pana la urma intarzii pana pe la 12, cand un intermezzo al ploii imi da suficient timp cat sa pun totul pe bicicleta si sa asez la drum dupa ce ma despart de Raimon. Daca ii vine sim-ul maine o sa-l astept pe drum, iar daca nu, o sa ne vedem in Bishkek, asa ca desartirea nu e pentru prea multa vreme. Dintre toti, de spaniol (pardon catalan) mi-a placut cel mai mult, poate si din cauza faptului ca omul era extrem de sincer si de direct in tot ce povestea, si sunt putin invidios pe faptul ca are 2 ani in fata si o lume intreaga de vazut.

Dar deocamdata ma astern din nou singur la drum, pe soseaua uda, sub un cer mohorat de primavara ploioasa. Iar locurile arata ca rupte din Toscana si nu din Asia Centrala, totul e de un verde crud potentat de picaturile de ploaie. Dupa prima ora de pedalat imi dau seama ca prognozele de pe foreca s-ar putea sa se mai insele pe aici, caci incepe din nou sa ploaua serios si nici nu sunt semne ca s-ar opri prea curand.

O varianta ar fi sa ajung la Jalal-Abad si sa dorm acolo, dar sunt 100 de kilometri si nu am decat o jumatate de zi la dispozitie, asa ca probabil ma paste pusul cortului in ploaie, o chestie care nu-mi place de nici o culoare. Drumul e aglomerat si plin de masini, si desi asfaltul e prefec, benzile sunt destul de inguste iar masinile trec mai aproape de mine decat as putea tolera.

In plus, atunci cand ploaua traficul e si mai deranjant caci fiecare masina e mult mai zgomotoasa si pentru un scurt moment mi-ar veni sa compar traficul de aici cu traficul din Iran. In Kyrgystan doar nordul si sudul tarii sunt mai populate, iar intre cele doua parti sunt zone muntoase cu drumuri pe care trec cateva masini pe ora. Sudul e interesant si pentru ca e aici traiesc foarte, foarte multi uzbeci si in istoria recenta au fost mai multe conflicte intre kyrgyzi si uzbeci. Initial te-ai intreba ce au de impartit oamenii care sunt de cele mai multe ori vecini, dar in 2010 a fost nevoie de instituirea starii de urgenta pentru a restabili ordinea dupa ce un incident a evoluat intr-un mic razboi intre cele doua tabere, cu baricade, jafuri si omoruri. Situatia e mai complicata caci uzbecii sunt mai instariti si au puterea economica si nu sunt vazuti cu ochi buni de kyrgyzi, care au puterea politica. O situatie complicata ca in multe alte locuri in care imposibil sa faci ca granitele sa coincida cu etniile.

Dar revenind la ploaia mea, cheful e la minime istorice si poate singurul lucru care mai ridica moralul e o pauza de mancat dude. Pe aici sunt facute si sunt extrem de multi duzi pe marginea drumului, nu pare sa ii culeaga nimeni asa ca petrec mai bine de o jumatate de ora sub ramuri de dud mancand dude pe saturate. Imi plac la nebunie, iar atunci cand eram copil si petreceam vacantele la Oradea, lunile iunie si iulie erau oficial lunile duzilor si erau petrecute pe acoperisuri sau cocotati dupa dude. Imi amintesc si acum sarea de lamaie cu care scoteai movul care iti acoperea aproape in totalitate mainile dupa o tura de mancat dude. Si duzii nu sunt toti la fel si in functie de culoare gustul e usor diferit si cum aici sunt de toate felurile pe marginea drumului am timp sa le incerc pe toate. Conteaza prea putin ca ramurile sunt pline de stropi caci oricum sunt ud de la ploaie si sunt si dudele proaspat spalate.

Seara se apropie, Jalal-Abad e la 30 de kilometri distanta si e timp sa caut un loc de cort. De data asta il gasesc in spatele scolii dintr-un sat, si dupa un scurt moment de respiro, cat sa il pun, ploaia se porneste din nou cat timp aranjez bagajele. Cel mai complicat mi se pare sa intri in cort cu apa curgand dupa tine, cu coburile ude si sa incerci sa nu faci o mare balta inauntru. Cu putina strategie merge, dar nu e deloc simplu si oricat de bine faci lucrurile, tot ai o senzatie de umed in cort.

Ploaie de dimineata pana seara.

Ploaie de dimineata pana seara.

DSC_5947.jpg

Pentru noutati din calatorii si pentru idei de aventuri mail-ul ramane cea mai sigura varianta.

Postari similare

Bine ati venit in insoritul Kyrgystan

Nu ploua prea des prin Kyrgystan dar totusi se intampla, o zi petrecuta printre picaturi de ploaie si sub un cer plumburiu.

Un Palermo plin de contraste si o prima zi de pedalat prin Sicilia rurala

O aterizare neasteptata in contrastantul Palermo Atunci cand capitanul cursei spre Catania ne anunta ca din cauza vremii nefavorabile cursa a fost redirectionata spre Palermo nici nu stim daca sa ne bucuram sau nu. Oamenii din avion isi fac griji pentru transferul spre Catania si intarzierea aferenta. Noi ne gandim doar ca iata, fara voia […]

Ziua celui mai inalt pas

Un pas de 4650 de metri, o vreme schimbatoare cum doar in Pamir poti gasi si un lac cu apa sarata si un ultim sat din Tadjikistan.

4 thoughts on “Pedaland ca magarul prin ploaie.

  1. Radu, să nu pierzi flaconul de cola pe care-l porți cam din Turcia – dacă nu mă-nșel (postarea din 17.03). Seamănă cu caracterul Wilson (mingea de volei mânjită cu sânge) din filmul Cast Away, cu Tom Hanks. Mai pe scurt un tovarăș de drum de nădejde 🙂
    Drum bun în continuare! Să ai noroc și vreme bună pe munte!

  2. Dude!!! Si mie imi plac, mancam in copilarie si adolescenta. Apoi au trecut chiar si ani fara sa mananc. In ultimii ani m-am ambitionat sa caut si rar mai trece cate un an fara sa mananc cateva. De doi ani am un dud alb plantat in gradina. Dar o sa creasca el mare!! 😉

    Interesante locuri, verde-frumos intre doua zone muntoase, cea care a fost si cea unde vei face ascensiunea. 🙂

  3. Foarte verde si frumos e Kyrgystan din pozele tale, spre deosebire de Pamir… Renumita vale Fergana… Nasol ca a plouat atat. Chiar ca pune moralul la pamant…

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *