Spre Nord! Suhard, Ousorul, copaci doborati si revenirea in civilizatie

Sa iti tii echilibrul pe un trunchi de copac, cu o bicicleta in spate nu e treaba deloc usoara. Si mai greu e sa-ti mentii echilibrul si sa calci pe urmatorul trunchi de copac, incercand sa eviti in timpul acesta toate crengile ce-ti stau in drum. Si cum lucrurile deloc usoare nu ies intotdeauna de la sine ajunge un moment de ezitare si ma trezesc in fund cu bicicleta peste mine.

In spate ceilalti poarta propria lupta cu bicicleta si cu trunchiurile de brad cazute, iun fel de lupta de Sisif in care distantele se masoara in zeci de metri inaintati si in care ochii cauta lumina de la capatul tunelului, respectiv poiana de la capatul padurii. Daca mai punem la socoteala si zapuseala din mijlocul zilei si praful care se ridica din crengile brazilor proaspat doborati de vant, tabloul e complet.

Si totusi ultimii 20 de kilometri pana aici, de la locul de cort foarte frumos din saua Diecilor s-aU scurs extrem de repede, plaiuri alpine bucovinene numai bune de lasat bicicleta sa curga, asa ca dupa atata timp petrecut pe bicicleta e timpul sa fie purtata si pe sus. Lupta merge incet si prost, trunchi dupa trunchi, ocolire dupa ocolire cu o jumatate de kilometru ce ne ia aproape de o ora pana cand in cele din urma ajungem in poiana mult visata si putem sa lasam din nou bicicletele sa curga. Nu prea mult caci Dani reuseste sa blocheze schimbatorul cu un ultim ciot ridicat de pe pamant. Inca o pauza, Sorin rezolva si de data aceasta problema si suntem gata sa pedalam ultimii kilometri pana in Vatra Dornei, prin oras dupa 2 zile si jumatate petrecute prin munti.

Ajunsi in oras izbucnim in mancare gatita buna la Casa Bucovineana si dupa ne punem burtile la cale din pacate trebuie sa ne despartim. Doru, Sorin, Radu si Bogdana pleaca mai departe spre 12 Apostoli, Calimani, Bistritei si Hasmas in vreme ce eu, Dani si Mike trebuie sa revenim la munca. Mihaela alege varianta tren pentru a ajunge inapoi la masina, eu si Dani bagam un rulaj pe un fost drum strategic ce facea legatura intre Tesna si Lunca Ilvei, drum ce in 15 ani s-a degradat in ultimul hal si care se dovedeste a fi mult mai tehnic decat ne-am fi asteptat.

Dupa ce revenim pe asfalt prindem si un scurt moment in care mergem in paralel cu trenul, ii facem cu mana Mihaelei si incercam fara success sa ne intrecem. Din pacate statiile nu sunt prea dese astfel incat ramanem in urma. Seara se lasa si ea cu aceasi lumina faina de care am avut parte in ultimele zile si noi incheiem in felul acesta un periplu de 4 zile prin Rodnei si Suhard, cu putin regret ca nu am putut continua alaturi de ceilalti. Asta e, nu au intrat zilele in sac, desi zile cu vreme atat de frumoasa si de stabila nu stiu daca vom mai prinde prea curand…

Zambete, bagaje facute ca la carte si plaiuri numai bune de biciclit.

Zambete, bagaje facute ca la carte si plaiuri numai bune de biciclit.

Spre Ousor, tot la vale!

Spre Ousor, tot la vale!

O ultima privire spre Rodnei.

O ultima privire spre Rodnei.

Privind spre Dorna Candrenilor.

Privind spre Dorna Candrenilor.

DSC_8258.jpg

Echilibristica.

Echilibristica.

DSC_8282.jpg

Momentul despartirii.

Momentul despartirii.

Ce a ramas dintr-un fost drum strategic cladit pe turba.

Ce a ramas dintr-un fost drum strategic cladit pe turba.

Pentru noutati din calatorii si pentru idei de aventuri mail-ul ramane cea mai sigura varianta.

Postari similare

Mini-epica de vara, pe biciclete din Oltenia pana in Transilvania, peste munti

Nori grei de furtuna se apropie dinspre sud in vreme ce noi impingem bicicletele prin iarba spre Varful Gera. Muchiile indepartate incep sa fie cuprinse de ploaie si din cand in cand un tunet tulbura linistea de dinaintea furtunii. Doar spre Valea Oltului soarele mai prinde cateva crapaturi printre nori in vreme ce noi cautam […]

Clabucetul Taurului, Culmea Sorica, Susai si Pietricica, in saua mtb-ului

Saptamana de vara din Octombrie e abia la inceput, si dupa ce in urma cu o zi am admirat abruptul vestic al Bucegiului de pe dealurile din zona Bran-Moeciu astazi e momentul sa schimbam unghiul si sa ne mutam pe culmile impadurite din Neamtului si Baiului. Singura speranta e ca iarna ce si-a facut de […]

Valea Doftanei bicicleta
Prima tura de bicicleta la munte, Grohotis, 2006

Un pic mai multe poze aici. Urmeaza din nou o povestire de acum multa vreme, povestea primei ture pe care am facut-o cu bicicleta la munte. Bicicleta am avut in Bucuresti din anul doi de facultate, si a fost probabil cei mai bine cheltuiti bani din timpul facultati, ajungand sa o folosesc extrem de mult […]

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *