Tunele impecabile si sosirea in Dushanbe

Dimineata incepe cu o plecare matinala si cu sperante ca poate reusesc sa ajung relativ devreme in Dushanbe pentru a putea depune actele la ambasada azera, dar pana acolo incep ziua cu o coborare absolut geniala pana la baraj unde reusesc sa spulber recordul de viteza de pana acum cu un rezonabil 71 de kilometri la ora, lucru deloc usor cu o bicicleta de cicloturism care nu e deloc aerodinamica atunci cand pui bagajele pe ea.

Picioarele in schimb sunt obosite dupa atatea zile fara pauza, noroc ca mai e un singur pas de trecut pana in Dushanbe,pas caruia ii vine randul in racoarea diminetii si pe care il urc in ritm alert cu gandul la zilele de pauza care o sa urmeze. Chiar si cu o bicicleta de cicloturism e fain sa-i dai pedala cate odata, sa simti cum te opintesti in bicicleta care pare sa se flexeze din toate incheieturile intr-un concurs imaginar cu o limita de timp inexistenta si sa simti cum corpul lucreaza din nou la capacitate maxima, cum curge transpiratia si cum plamanii tipa dupa aer.

Si totusi nu am parte de un mic moment de victorie in pas, caci acesta e in mijlocul unui tunel impecabil luminat de 4 kilometri. Bateriile frontalei sunt pe terminate iar dinamul a incetat sa functioneze din cauza zdruncinatorilor in mijlocul Pamirului, asa ca luminile din tunel sunt mai mult decat binevenite.

Dupa pas am parte de o coborare lunga pana in Vahdat, si de aici de un drum cu destul de mult trafic spre Dushanbe unde ma duc tinta la ambasada azera pentru a vedea ce pot sa rezolv cu viza azera. Prind consulul pe picior de plecare, dar probabil omului i s-a facut mila de un ciclist prafuit venit direct de pe drum care nu vrea sa astepte doua zile in plus pentru viza, asa ca reusesc sa depun pana urma actele, cu inca o grija taiata de pe lista.

Cam asa s-a incheiat experienta din Pamir si din Tadjikistan de anul acesta, diferita fata de cea de anul trecut si totusi in acelasi timp la fel de faina. Urmeaza ceea ce va fi probabil cea mai dificila parte a drumului de intoarcere, 2000 de kilometri prin desertul uzbek pana in Aktau. Dar pana atunci urmeaza zile bune de relaxare si de recuperare.

Date:

Distanta: 60km.
Diferenta de nivel: +500 / -1100.
Obiective: 4.
Moral: 9.


Posted

in

,

Comments

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *