DSC_3451

Ultimele 2 zile in Iran, strabatand Khorasanul

A trecut aproape o luna petrecuta la peste 1000 de metri, cam de cand am parasit Marea Neagra in Turcia, si a venit timpul sa cobor din nou pe taramuri mai joase pentru a traversa Turkmenistanul. E nimic in comparatie cu ce o sa urmeaze in Pamir, dar totusi e putin neobisnuit ca totul de la Anatolia incoace a fost peste 1000 de metri.

Si poate putin paradoxal, dupa ce tocmai am facut apologia traficului prin Iran, ultimele doua zile chiar au fost uimitor de placute pentru pedalat tocmai pentru ca traficul a fost mult mai putin. Serakhs, ultimul orasel din Iran e un fel de capat de tara spre care se indreapta doar cei care trebuie sa tranziteze Turkmenistanul, astfel incat pentru prima data dupa multa vreme am avut parte de lungi perioada in care nu am auzit traficul si in care puteam sa ma labartez pe tot drumul.

Si chiar a fost util sa am tot drumul la dispozitie, caci drumul a inceput sa se strice destul de tare, un fel de semn a ceea ce va urma dupa ce voi trece granita. Legat de viza de Turkmenistan m-am cam incurcat putin partea cu data fixa, si faptul ca nu am putut sa o mut mai devreme in momentul in care am ajuns mai repede decat am planuit in Mashhad, astfel incat pentru ultima saptamana am un bilant glorios de 3 zile de pedalat si 4 zile de pauza.

Pe de alta parte, nici zilele de pauza nu au fost de pauza completa si am mai reusit sa mai peticesc din echipament si sa mai rezolv din probleme, dar totusi ma simt cam ciudat dupa atat de multe zile de pauza. Poate si din cauza asta primii kilometri de dupa Mashhad au zburat incredibil de repede. Odihna din ultimele zile, un usor vant din spate si un drum ce e putin la vale a facut ca primii 90 de kilometri sa treaca fara nici un efort aparent. Doar ca dupa 90 de kilometri vine o urcare cum nu am mai vazut de multa vreme si pentru prima data dupa Zanjan cred ca folosesc din nou granny gear pentru a birui serpentinele unui munte aparut ca de nicaieri in mijlocul desertului.

Si odata ajuns in sa, peisajul se schimba complet si desertul uscat de pana acum e inlocuit de o insiruire nesfarsita de dealuri ce au pe ele o pudra de iarba. Iar unde e o pudra de iarba sunt si pastori fara numar, astfel incat inainte de lasarea intunericul trec pe langa un numar destul de mare de turme cu ciobani. Sincer sunt putin curios daca se retrag la un adapost sau daca dorm pe unde ii apuca noaptea. Oricum fata de cum e la noi, fiecare turma are 2-3 ciobani si 2-3 magarusi care cara diferite lucruri utile. Iar ciobanii incep sa aiba trasaturi asiatice, caci in zona aceasta a Iranului traiesc destul de multi turkmeni.

Iar zona pe care o traversez se numea in vechime Khorasan si cuprindea parti ce astazi sunt in Iran, Turkmenistan si Afganistan. Intreaga zona e o imbinare de orase-oaza si de un desert uscat ce are totusi un pic de iarba si care putea sustinea populatii nomade. Ca o nota, cam toate orasele oaza de aici au fost distruse complet de cel putin doua ori. Prima data cand au venit mongolii si a doua oara cand si-a construit Timur imperiul. Unele din ele si-au revenit, in vreme ce altele au decazut si au fost lasate uitarii, cum e si Merv pe langa care voi trece prin Turkmenistan.

Distanta: 120km.
Diferenta de nivel: 500+ / 1000-.
Moral: 8.
Obiective: 4.

Locul de cort pe care il gasesc in seara asta e si el dintre cele mai faine pe care le-am gasit pana acum in Iran, ascuns de drum intr-un loc in care chiar am gasit un smoc de iarba pe care sa-l intind. Si pentru prima data dupa multa vreme e liniste dupa ce pun cortul, si nu se mai aude traficul care m-a insotit tot drumul. O noapte lunga si odihna pe indelete, caci maine mai sunt doar 70 de kilometri pana in Serakhs si eu pot intra in Turkmenistan abia poimaine.

A doua zi de dimineata ma trezesc tarziu, caci astazi nu e nicio graba, si dupa inca 30 de kilometri petrecuti printre dealuri desertice si 40 de kilometri petrecuti luptand cu un usor vant din fata, ajung in cele din urma in Serakhs unde trag la singurul hotel ce nu e foarte ieftin din pacate. Print Turkmenistan o sa dorm probabil exclusiv la cort si cum se anunta 35-36 de grade pentru urmatoarele zile, voiam sa fac in ultim dus si sa incarc electronicele cat timp sunt inca intr-o tara familiara.

Pe langa asta, vreau sa mesteresc putin si la bicicleta si sa schimb uleiul la butuc, caci s-au implinit cei 5000 de kilometri si mai trebuie sa mai fac cateva reglaje, iar de obicei, chestia asta inseamna ca ma fac pe maini ca un porc si trebuie multa apa si sapun pentru a da jos urmele.

Cu putin inainte de intrarea in Serakhs peisajul se schimb din nou complet si incep sa apara lanuri de grau mult mai inalte decat cele de pana acum, caci am coborat intre timp aproape 1000 de metri. E si mult mai cald, iar prognoza pentru urmatoarele zile anunta si 35 de grade, salcamii sunt infloriti si pentru prima data pe anul acesta mananc dude. Si din nou nu-mi vine sa cred ca acum 3 saptamani erau -10 grade.

Totusi, trecerea asta galopanta prin anotimpuri e si putin ciudata si bruscata, caci mintea nu are timp a se obisnuiasca cu inverzirea treptata a copacilor sau cu inflorirea lor. E ca si cum ai trece de la o luna la alta in interval de cateva zile.

Sunt foarte curios in schimb cum o sa fie maine la trecerea prin vama turkmena, unul din cele mai birocratice procese din Asia Centrala. Am auzit istorisiri in care oamenii spuneau ca au petrecut 7 ore in vama, lucru nu foarte roz atunci cand trebuie sa mai si pedalezi 500 de kilometri in 5 zile. Si spre deosebire de alte vami de pana acum, aici au program, incep ca domnii la ora 9 si au si pauza de masa. Lux.

Distanta: 70km.
Diferenta de nivel: 400+ / 400-.
Moral: 7.
Obiective: 4.

Lant de carbon si cadru ce poate fi desfacut pentru a-l monta.

Lant de carbon si cadru ce poate fi desfacut pentru a-l monta.

Gabor, mandru ca un ungur.

Gabor, mandru ca un ungur.

Parizer si nun cald, mirific.

Parizer si nun cald, mirific.

Drumuri deschise si ceruri deschise.

Drumuri deschise si ceruri deschise.

Urcarea aparauta de nicaieri in mijlocul desertului.

Urcarea aparauta de nicaieri in mijlocul desertului.

Dealurile Khorasanului.

Dealurile Khorasanului.

Pentru prima data in multa vreme trafic putin.

Pentru prima data in multa vreme trafic putin.

Apusul zilei.

Apusul zilei.

Desktop de windows in stil iranian.

Desktop de windows in stil iranian.

Dimineata pe racoare. Nu era chiar racoare.

Dimineata pe racoare. Nu era chiar racoare.

Unde e un smoc de iarba pot fi si pastori.

Unde e un smoc de iarba pot fi si pastori.

Stingher.

Stingher.

Prognoza pentru urmatoarele zile.

Prognoza pentru urmatoarele zile.

Pentru prima data pe anul acesta dude.

Pentru prima data pe anul acesta dude.

Muncile campului.

Muncile campului.

Pentru noutati din calatorii si pentru idei de aventuri mail-ul ramane cea mai sigura varianta.

Postari similare

DSC_6003
Din nou aventura pe drumul mai putin batut.

Din nou la rascurce intre drumul principal si un drum mai putin batut ce trece prin Song-Kul. Nu e greu de ghicit care a fost alegerea.

DSC_9037
Spre Col du Tichka, in mijlocul Atlasului Inalt.

Ospitalitate marocana, livezi de maslini, pante redutabile si sate suspendate pe versantii Atlasului Inalt.

DSC_3284
In sfarsit Mashhad, ultimii kilometri din Neyshabur

Dupa desert in sfarsit semne ale primaverii si ultimia zi de pedalat inainte de ultimul oras mare prin care voi trece prin Iran, Mashhad.

7 thoughts on “Ultimele 2 zile in Iran, strabatand Khorasanul

  1. Acum ai stat, te-ai odihnit, așteptăm postări din cele “O mie și una de nopți pe bicicletă”. Cum postările sunt decalate cu câteva zile, pe undeva ai uitat să-l prezinți pe Gabor, ai pus doar o poză cu el. Vezi că noi stăm aici și veghem… :)

    Sper că vei trece cu bine vama, să ai vânt din pupa!

    1. S-ar putea sa-l mai intalnesc, ideea e ca am stat de vorba cu el doar o jumatate de ora. A ajuns in Mashhad in dimineata in care plecam eu si nu am apucat sa povestim pe indelete, iar datele pentru viza de Turkmenistan erau din pacate diferite..

      Pe scurt vine din Istanbul, se indreapta catre Kyrgystan si va trece si el cel pai probabil prin Pamir…

  2. Tu n-aveai de unde stii ca de 1 Mai a fost vreme uracioasa (in mare parte de Romanie + Canada) si pentru multi a fost timp berechet de citit, unde mai pui ca atunci cand apare o postare de la tine se uita cratita pe foc :)

    Salutari si imbratisari!

  3. M-am luptat doua zile cu vantul “Cu bicicleta la mare”. Stiu prin ce am trecut,sunt familiarizat cu asta. Dar tu mergi de cateva luni “Cu bicicleta la ….” munte,pari ireal de proaspat de fiecare data;iar flash-urile trimise catre noi sunt foarte tari.
    Succes pe mai departe!

  4. Ce părere ai de bicicletele cu curea de transmisie (în loc de lanț ) ? Că tot l-am văzut pe Gabor…
    Vânt din pupa și succes maxim !

  5. Iarasi multe poze faine din care e greu sa aleg. Continui sa iti citesc postarile in ritm de una pe zi. Mai am si eu de scris ale mele, dar nu pe un blog…

    Drum bun si calatorie placuta oriunde te-ai afla! 😉

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>