Varful Cioara Si Piatra Dragoslavelor

Primavara ce tocmai a trecut a fost probabil cea mai ploioasa primavara de pana acum, o primavara demna de cea mai alba iarna de pana acum. Ploile au venit si au revenit, increderea in orice fel de prognoza a ajuns la cote minime, iar noi am ajuns sa ne consolam cu cele 3 ploi regulamentare pe zi.

Asa ca atunci cand ai parte de o zi in care nu te ploua, asta chiar daca ai parte de doar cateva raze fugare de soare si in rest norii alearga pe langa tine, zici ca l-ai prins pe Dumnezeu de picior.

Cam as ne simteam duminica dupa mica baie de soare pe care am prins-o pe varful Cioara atunci cand ne-am dat seama ca sunt sanse sa scapam neudati pe ziua de azi.

Am o fascinatie pentru Leaota si pentru zona salbatica ce face legatura cu Bucegiul. Iar vederea si deschiderea de care ai parte de aici e incredibila, cu Bucegiul in departare, Iezerul la o aruncatura de bat si Craiul intr-un unghi usor neobisnuit.

Dupa ce ne dam jos de pe Cioara, pe o poteca numai buna de testat genunchii si de distrus cvadricepsii, seara vine randul Petrei Dragoslavei, pe care ajungem pe inserat dupa un trase suprinzator de salbatic pentru un munte atat de mic. Bine, la 1400 de metri nu stiu daca e chiar mic, dar atunci cand de peste drum sa uita Iezerul la tine e greu sa pari mare. Pe varf avem parte de cirese culese de la Slatina si de un indelung popas in lumina calda a apusului. Lumina potrivita in locul potrivit si in momentul potrivit.

Pregatiti sa atacam varful Cioara.

O stana de nota 10..

Pauza de Cirese, cu Bucegiul inzapezit in departare si cu un Cristi gingas ca de obicei.

Lectia de geografie.

Planuri si un obiectiv vechi de 40 de ani.

Singura fereastra de soare din dupa-amiaza aceasta.

Sfarsit de iarna in Bucegi cu o zapada ce a tinut pana la sfarsitul lui mai.

De aici, tot la vale.

Piatra Dragoslavelor, obiectivul urmator pentru dupamasa aceasta.

Din nou la deal.

Intre fulg si pana.

Urcand cu spor, cu Valea Caselor sub noi.

Ajunsi aproape de varf cu Iezerul in departare.

Craiul dintr-un unghi inedit.

Piatra Dragoslavelor.

Momentul potrivit in locul potrivit.

Cirese la inaltime.

Lumina apusului si un nor ce ne face sa coboram in cele din urma de pe varf.

Pentru noutati din calatorii si pentru idei de aventuri mail-ul ramane cea mai sigura varianta.

Postari similare

Darzenie
Despartirea de Mehedinti si de toamna, varful Domogled

O ultima tura in Mehedinti din mini concediul de revelion, cu varful Domogled intr-o zi gri de toamna.

Izverna
Izverna, Mehedinti, de 1 Mai

Un pic mai multe poze aici. Mehedintii sunt niste munti aparte, desi prima data am ajuns destul de tarziu, acum doi ani de zile, si desi sunt destul de departe de Bucuresti, ceva m-a facut sa revin maides decat ma asteptam. Cred cam strans in total aproape 6 iesiri in Mehedinti in ultimii 2 ani […]

Patru luni pe bicicleta, costuri si alte considerente.

Datele pot fi frumoase, mai ales atunci cand dupa patru luni si jumatate de calatorit pui la un loc cheltuielile trecute pe hartie. Si trebuie sa recunosc ca mi s-a parut si mie foarte interesant sa pun cap la cap toate informatiile din infograficul de mai jos. Iar acum cateva comentarii despre datele de mai […]

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *