DSC_2677

De pe Baiul Mare la protest, pentru paduri

Seara de vineri ma gaseste fara nici un fel de plan pentru ziua de sambata, weekend-ul acesta e putin cam greu de gasit parteneri de tura cu jumatate din oameni plecati la Ecomaraton si cu cealalta pastrandu-se pentru Prima Evadare.

Singurul lucru pe care il stiu e ca la seara as vrea sa ajung fie in Brasov fie in Bucuresti pentru a ajunge la un prim protest legat de o serie de amendamente ale codului silvic care ar trebui sa scada amploarea defrisarilor, fie ele legale sau ilegale cu care se confrunta Romania in momentul de fata. E o problema care e foarte vizibila pentru cei care petrec aproape fiecare weekend pe munte si care ar trebui constientizata de mult mai multa lume. Si nu, nu sunt ipocrit si imi dau seama ca atunci cand ai ceva de mobila in casa si atunci cand jumatate din tara se incalzeste cu lemne lemnul respectiv trebuie sa vina de undeva, dar cheia e exploatarea sustenabila, caci pana la urma lemnul e o resursa regenerabila.

Dar acum revenind la povestea weekend-ului vineri seara la ora 23:00 hotararea e luata pentru o tura solitara cu MTB-ul prin Baiului, pe unde sper sa nu mai fie foarte multa zapada in zona inalta a crestei. Trezirea e matinala ca in fiecare weekend iar mijlocul de transport 3001 iar planul e unul simplu, urcat in creasta din Posada si coborat fie in Azuga, fie in Busteni fie in Sinaia la timp pentru a prinde regional express-ul de ora 15:00, dupa care intoarcerea in Bucuresti la timp pentru a intercepta protestul.

Zis si facut, iar dimineata ma prinde invartindu-ma prin Posada incercand sa dibuiesc drumul care urca spre Valea cu Flori. Prima data pe sub un podet, dupa care pe la ceva scari metalice, in cele din urma intreb un localnic si incep sa pufai cu spor la deal. Bicicleta inca are noroiul din Cernei-Mehedinti pe ea si inca nu prea imi dau seama cum oamenii au timp si rabdare sa mentina in stare impecabila bicicleta, mai ales atunci cand e vorba de MTB. In schimb imi place ca in afara de bicicleta in sine (care e o destul de mare bataie de cap) echipametul e minim, o pompa, un set de petice si leviere, un multitool si cam atat.

Traseul pe care merg acum e acelasi cu primul traseul pe care l-am facut dupa operatie, intr-o frumoasa zi de toamna, doar ca in sens invers. Intr-un fel acum chiar sunt curios daca voi reusi sa urc acum pe bicicleta acelasi drum care mi s-a parut criminal la coborare din cauza bolovanilor de pe drum. Dar chiar daca e de tras si chiar daca in portiunile abrupte trebuie sa-ti dozezi foarte bine efortul si elanul totusi merge si mi se pare ca bicicleta cu rotile de 29 si caucicurile tubeless cu presiune mai mica chiar fac o diferenta imensa aici. Sincer pe acelasi teren cu bicicleta Mihaelei nu cred ca as fi reusit sa urc pe bicicleta.

Pe masura ce urc in inaltime incep sa apara si mici petice de zapada cu cateva portini de impins bicicleta iar atunci cand ajung pe Piscul Cainelui zaresc si trupa Claudiei care urca cu spor din Sinaia. Cobor si merg impreuna cu ei o scurta perioada si chiar imi pare bine de intalnire, fie ea destul de scurta. As putea spune ca am gandit tura astfel si pentru ca stiam ca o sa ma intalnesc si cu ei, dar din pacate ritmul de mers pe MTB si ritmul de mers pe picioare complet diferit asa ca pornesc mai departe la drum.

Baiul Mare se vede in zare si imi dau seama ca desi am fost de o multime de ori in Baiului nu am urcat pe cel mai inalt punct de aici asa ca imi zic ca e o ocazie cat se poate de buna, mai ales caci se vede un drum destul de imbietor pe culme. Norii prapastiosi promisi de prognoza incep sa se stranga pe cer asa ca ii dau bice, mai iau si bicicleta in carca si in curand ajung si pe varf, sau cel putin pe ceea ce cred eu ca e varful. Incepe si ploaia firav cu cativa stropi iar eu fac cale intoarsa si fugind de nori incepe coborarea spre Sinaia prin Piscul Cainelui, o coborare superba atat cu bicicleta cat si la alergare. As putea spune ca e chiar mai faina pe bicicleta, mai ales atunci cand ai de invatat destul multe lucruri la capitolul tehnica de coborare. Dupa care urmeaza tren, protest unde m-am intalnit cu o multime de cunoscuti si unde mi s-a parut foarte interesanta sa vad cum se intampla lucrurile si o tura de cursiera cu Dani duminica prin jurul Bucurestiului in care am incercat sa ne strecuram printre ploi.

Cumparaturile dinainte de tura in fata la magazinul comunal.

Cumparaturile dinainte de tura in fata la magazinul comunal.

Spre Secaria, si mijloace alternative de a ajunge aici.

Spre Secaria, si mijloace alternative de a ajunge aici.

Going up!

Going up!

Privind peste drum, unde inca e toamna in toata regula.

Privind peste drum, unde inca e toamna in toata regula.

In intampinarea trupei ce urca din Sinaia.

In intampinarea trupei ce urca din Sinaia.

M&M-uri la inaltime.

M&M-uri la inaltime.

Gasca vesela.

Gasca vesela.

Prognoza se adevereste.

Prognoza se adevereste.

Singuratica.

Singuratica.

DSC_2675.jpg

Tot la vale.

Tot la vale.

Cu Dani, Kiki si Vladi la protest, si cu multi alti cunoscuti.

Cu Dani, Kiki si Vladi la protest, si cu multi alti cunoscuti.

Pentru noutati din calatorii si pentru idei de aventuri mail-ul ramane cea mai sigura varianta.

Postari similare

DSC_8071
Recuperare activa la poalele Craiului.

Urmarind o parte din traseul de la patru munti pe culoarul Rucar-Bran intr-o zi de toamna veritabila.

IMG_20180805_173234
Zmeura, Afine, Salbaticie si Carry-Bike in Fagaras

Verticalitatea muchiilor Fagarasene ni se dezvaluie pe masura ce pasim printre pietre pe poteca ciobaneasca ce urca spre refugiul Berevoescu. Bicicletele par mai grele si mai incomode cu fiecare suta de metri castigata si trebuie sa recunoastem cu totii ca nu-i deloc usor sa cari bicicleta in spate vreme de aproape doua ore fara un […]

Basarbovo
Basarbovo, la alergat si la bicicleta

Dupa alergarea de la munte de sambata, am revenit in Bucuresti cu planuri de catarare a doua zi la Basarbovo. De data asta gasca mare, 13 oameni, unii la catarat, altii la plimbareala, alti cu bicicletele. Nu am mai fost la Basarbovo de 2 ani, si daca atunci era aglomerat numarul de oameni care erau […]

3 thoughts on “De pe Baiul Mare la protest, pentru paduri

  1. Foarte tare combinatia bike-protest-bike 😀
    Sunt invidioasa pe cum ai pozat brandusa alba, am incercat si eu un cadru asemanator dar abia daca am reusit sa o focalizez ca singur subiect…

    1. Trebuie ca pozatul brandusei cu lentila de 50 a implicat mult invartit pe burta in conditii precare pe o panta destul de abrupta.. Iar despre focalizare la un DSLR in general iti dai seama destul de usor pe ce a facut focus-ul in cazul in care nu a focalizat pe ce vrei tu…

  2. Salutare.

    Frumos traseu, frumoase poze.

    Dar care a fost mai exact traseul, de unde ati pornit ? Este marcat ? Si unde ati ajuns ? 😀

    Multumesc.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>