O zi pe Panamericana ecuadorienilor

Asta e una din putinele dimineti de pana acum in care ne trezeste soarele ce incalzeste placut cortul. Cum vremea se arata frumoasa, strangem catrafusele si gatim apoi in tihna un terci de ovaz gourmet, cu fructe din belsug. Azi se anunta o zi usoara la orizont, integral pe asfalt, asa ca speram sa lasam ceva kilometri sub roti.

Drumul coboara initial spre Panamericana si o face abrupt. Suntem insotiti de nelipsitul vant, care ridica tot praful de pe versanti, astfel ca dupa cativa kilometri suntem tapetati cu praful fin al Anzilor.

In Panaermicana este soare si soseaua este suprinzator de libera. Masini sporadice trec pe langa noi. In rest ne insotim cu caldura si trec la pantaloni scurti cu scopul de a uniformiza bronzul de pe picioare.

Primul oras mai mare prin care vom trece este Chunci si aici oprim pentru o masa de pranz chiar reusita, cu probabil cea mai buna supa de gaina mancata pana acum in Ecuador. Dupa ce completam totul cu o prajitura si o cola, ne asternem la drum.

Drum care este suprinzator de pitoresc, cu case imprastiate pe versantii inverziti, zone de pasunat irigate intens si vai largi. E o alta lume fata de versantii galbeni si lipsiti de viata din muntii lasati in urma.

Locul de cort din seara asta e si el pe o pasune, cu deschideri ample spre campia ce precede coasta Pacificului, campie aflata mereu sub straturi groase de nori, de am ajuns sa ne intrebam daca oamenii de acolo vad vreodata soarele.

Incepem dimineata cu o covorare de 1200 de metri din Achupallas.

Cincizeci de nuante de maro.

La cateva sute de metri sub noi raul pe langa care pedalam de la Totoras incoace.

Papaya-ul cel dataror de papaina.

Inspre vest aceeasi ceata deasa ce ne face sa intrebam cat de des vad soarele oamenii ce traiesc acolo.

Locul de cort din seara asta, salbatic, desi e doar la o aruncatura de bat de panamericana.

In meniul pentru seara asta, salata, fructe, branza. O masa proaspata de vara cu lucruri ce le gasesti doar pe langa asfalt si nu si in creierii muntilor

Sfarsit de zi.

Pentru noutati din calatorii si pentru idei de aventuri mail-ul ramane cea mai sigura varianta.

Postari similare

Quito, ferme si casele ciclistilor

Plecam de la ferma destul de tarziu si reusim sa pierdem poteca/ trackul inca de la primele curbe. De fapt nu il pierdem, ci ruta ne duce pe o poteca, ce merge pe malul unui canal de apa. Plina de bozii, cazaturi si obstacole, nu ne ramane decat sa impingem bicicletele pe plat. Aici se […]

Ingapirca si vechile ruine incase

“Nu lasa pe maine ce poti manca azi”. Motto scris la taraba numita “Cei doi palmieri” de pe Panamericana Urarea de buna dimineata data de omul care mergea sa mulga vacile e cel mai bun desteptator. E 6.30, soarele abia rasare, dar ziua se anunta faina. Asteptam cuminti ca pajistea pe care avem intins cortul […]

Intalnirea cu Salmonela si cele mai spectaculoase serpentine de pana acum

Noaptea a fost linistita si soarele ne descopera devreme, pe la 7.30. Pe mine ma cheama natura si stiu deja ca apa bauta/ folosita pentru pastele si supa de aseara este sursa. Este a doua oara cand suntem nevoiti sa luam apa din paraie (prima a fost in Parcul National Cotopaxi) si in ambele dati […]

One thought on “O zi pe Panamericana ecuadorienilor

  1. Felicitari pt curajul necesar unei astfel de aventuri ! 😀
    Mi-au placut enorm pozele de pe acest blog entry.
    Anker solar panel ? 😀
    Ai reusit sa triggerezi “consumeristu” din mine cu papaya aia , am dat o tura pe la un supermarket unde am gasit o varianta tare necoapta, sa vedem ce gust are 🙂 .

    Multa bafta, drum intins, fara griji !
    Enjoy the adventure and keep on writing !

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *