Creasta Baiului cu copii, pe bicicleta

Ideea unei mini epice pe bicicleta in Baiului i-a apartinut Mihalei si formatul e unul cat se poate de potrivit pentru copii cu un pic de experienta pe doua roti si cu un pic de rabdare: urcat cu gondola la Azuga si de aici mers pe creasta Baiului pana la Sinaia pe piscul Cainelui sau varianta extinsa cu coborare pana in Posada.

De la idee pana la implementare nu a fost cale de lunga: zeii vremii ne-au binecuvantat duminica cu o vreme de pus in calendar. In plus in perioada asta inca mai e rost de verde crud prin Baiului. Planul zilei e simplu, eu plec de acasa pe bicicleta, Mihaela si Marius il culeg pe Victor iar cu Anamaria, Eliza, Miruna, Marius si Horia ne intalnim la gara din Azuga. Dupa ziua de ieri cu concursul de la UpToCurmatura picioarele merg chiar bine si dimineata e chiar faina cu trafic foarte putin. Chiar daca sunt cu bicicleta gresita pe astfalt chiar ma bucur de cele 2 ore de pedalat pana la Azuga. Ma intalnesc cu gasca inainte de gondola in Azuga, reglez un pic SPD-urile lui Marius dupa care pornesc la deal pentru a-i prinde din urma pe Vali, Muha si Ramona. Nu-mi prea iese si ma intalnesc cu ei abia dupa ce trec de releul din creasta, de aici mai pedalam un pic si dam peste gasca copiiilor opriti la o pauza de masa.

Peste drum Bucegiul se vede intr-un mare fel, facem o mica sesiune foto si trebuie sa recunosc ca e bine sa ai din nou un telefon care scoate poze decente in toate conditiile. Dupa ce Pixel 7 pro-ul luat acum un an si jumatate a crapat in mod subit am trecut o luna inapoi pe P30 Pro si am ramas surpins cat de mult s-a simtit downgrade-ul. Acum de cateva zile am luat un alt Pixel 7 pro sh si parca am din nou “ochi” prin care pot sa imortalizez experientele.

De aici pana pe Baiul mare mergem in ritm de socializare, cu o pauza de ici pe colo si cu un pic de nazuri facute de Marius atunci cand a vazut ca Victor primeste atentie in detrimentul lui. Pana la urma le rezolvam mergand 1 la 1 cu ei si lucrurile se aseaza pe fagas, dar toate momentele astea sunt un fel de preview a cum ar fi dinamica familiei daca Marius ar avea un frate / sora.

Cireasa de pe tort e coborarea pe Piscul Cainelui, mai ales in zona superioara. Iarba e de un verde crud, la fel si zadele de pe stanga si fagii batrani de pe culme. Vorba lui Marius, iti vine sa musti din ei. Trebuie sa venim odata sa dormim la cort aici, unul din multiplele planuri de epice pentru copii pe care le avem pentru vara asta. Ar trebui sa incepem un nou hashtag / brand pentru asta. OutdoorKinderEpics parca nu suna chiar asa de rau.

Restul turei e cat se poate de banal, coborarea pana in Sinaia, o inghetata in parc, un drum pentru a recupera masinile, drumul spre casa si o pizza super buna in loc de masa de seara, un apus vazut de la balcon si o culcare la timp. In ultimele zile am reusit sa revenim la culcatul la 9, sper sa ne si tina.

Urcarea pe bicicleta pana la in creasta, buna si de antrenament si de economisit bani pentru pizza de seara.
Vali, Muha si un Bucegi ce arata intr-un mare fel.
Mihaela, Ramona si peretii si crestele pe care ne-am catarat intr-o alta viata. O sa vina din nou si randul lor…
Vali cu gelurile la purtator.
Pauza de masa / socializare.
OutdoorKinderEpics.
Mai impingem pe portiunile mai abrupte, dar per total mai mult stam pe biciclete.
Blana!
Data viitoare trebuie sa facem si continuarea pana in Posada / Valea Florei.
Incepe coborarea pe Piscul Cainelui. Horia sta foarte, foarte bine pe bicicleta pentru varsta lui. Vazand mai multi copii imi dau seama ca si asta e tot un fel de talent nativ (pe care mi-ar fi placut sa-l am si eu).
Numa zambet.
Verde crud mioritic.
Zade pe stanga, fagi pe dreapta, iarba proaspata peste tot.
Cireasa de pe tort.
Coborarea prin padure, intr-o stare mult mai buna decat ma asteptam.

Posted

in

, ,

Comments

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *