Albania ~ o nota pentru viitor

Concediul din Albania de anul acesta a fost destul de aproape sa nu se intample. Biletele le aveam luate din vara, de cand s-a anuntat structura anului scolar, problema in schimb a fost vremea schimbatoare din Noiembrie. Planul initial era sa luam cortul dupa noi, sa inchiriem o masina si sa facem un road trip in cautare de plaje si de locuri faine, plan ce a fost deturnat de o prognoza ce anunta ploaie aproape in fiecare zi. Ce e drept cu temperaturi de sfarsit de vara, atat afara cat si in apa.

Asa ca luni seara inainte de plecare facem sedinta de familie, ne uitam pe prognoza si ne hotaram cu totii ca nu mai mergem nicaieri. Mai lasam o portita si cadem de acord ca ne mai uitam odata pe prognoza dimineata la ora 5 in speranta ca totusi lucrurile se mai schimba. Ma trezesc de dimineata cu Mihaela si stam in pat cam 20 de minute pana cand apare si Marius in usa camerei asa ca dupa fix 1 minut de deliberare hotaram ca daca tot ne-am trezit cu totii ar fi cazul sa mergem. Intr-o ora bagajele sunt facute (datorita Mihaelei, la capitolul asta ma intrece clar), micul dejun e luat si ducem deja bagajele la masina.

……. (puncte, puncte pentru jurnalul ce va urma in curand)

Dam timpul cinci zile inainte si pe drumul de intoarcere spre Brasov concluzionez cu Mihaela ca alegerea a fost cea buna si ca a iesit o experienta foarte faina pentru toti trei. Am prins 2 zile si jumatate faine la plaja, am vizitat un oras surpinzator de fain si am descoperit un pic o tara noua si am facut primul road-trip veritabil in trei. Formatul asta, cu 1-2 ore de condus in fiecare zi si cate o destinatie interesanta si o cazare noua mi se pare ca functioneaza foarte bine si pentru copii si pentru oameni mari.

Scriu randurile astea ca o nota pentru sine pentru viitor. Atunci cand esti in dubii intre a alege o experienta noua dar ce are un grad de aventura / incertitudine si o experienta pe care o stii deja ar trebui sa alegi experienta noua. E valabil atat pentru calatorit cat si pentru viata si poate si remediu pentru comoditatea ce se instaleaza odata cu inaintarea in varsta.

E si un argument logic aici, doar mergand in locuri noi poti sa contrastezi experienta noua cu cea pe care o stii deja. Daca nu mergi nu ai de unde sa stii daca ar fi fost fain, daca ti-ar fi placut si o sa ramai doar cu semnul de intrebare. Daca mergi si daca incerci ceva nou o sa poti tot timpul sa faci o comparatia cu experientele pe care le stii deja. E intodeauna si un grad de risc, aici putea sa ploua mai mult decat a plouat spre exemplu, sau locurile si experientele poate nu se ridicau la nivelul asteptarilor dar tocmai gradul acesta de risc face lucrurile interesante.

Seara ne-am culcat hotarati ca nu mai pleca in Albania, dimineata ne-am trezit la 5 sa mai verificam odata prognoza si cum Marius a fost si el la fel de matinal ne-am apucat de facut bagaje si intr-o ora si un pic eram in drum spre aeroport.
Entuziasmul primei intalniri cu marea si un prim apus neasteptat dupa o dupamasa cat se poate de cenusie. 22 de grade si in aer, si in apa.
Un apus al carui spectacol a tinut mai bine de o jumatate de ora.
Genul nostru de plaje, afara 24 de grade, in apa 23.
In Noiembrie Albania nu duce lipsa de plaje pustii sau aproape pustii.
Plaja Gipe si prima data in viata cand am vazut albastrul ireal de la Ionica.
Invingem de mici frica de ape adanci, de data aceasta cu ajutorul aripioarelor.
“Toate pietrele astea albe sunt atat de frumoase” si chiar erau. Am stat mai bine de o ora si ceva pe pe plaja asta la joaca si la balaceala. ne-am intors inotand prin larg.
Ziua perfecta la plaja chiar exista, chiar si pentru noi.
Apusul a fost si el pe masura.
Un traseu de drumetie neasteptat de faine la intoarcerea de la “Ochiul Albastru”, varianta locala de izbuc.
Vizitand casa Skenduli, o casa veche de 300 de ani, din perioada otomana pastrata impecabil.
Fiat a facut si tancuri. Evident nu foarte reusite.
“Si unde e dumnezeu in biserica asta?”
Seara, un nou apus la mare.
Portul din Vlore si incercarea esuata de a gasi o plaja fara vant.
Daca a fost vant macar a fost spectacol facut de baietii de la windsurf.
La revedere Albania, pana data viitoare.

Posted

in

,

Comments

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *